Somajul – perioadă de tranziţie

Cu toţii am trecut la un moment dat în viaţă prin perioade de tranziţie, fie ele pozitive sau negative. O astfel de perioadă se caracterizează printr-o trecere, bruscă sau lentă, de la o stare la alta, de la o situaţie la alta, de la un statut la altul. În funcţie de context, fiecare persoană poate percepe perioadele de tranziţie dificile, provocatoare sau chiar foarte simple. Pentru că fiecare dintre noi interpretează în mod personal aceste situaţii, comportamentul său fiind influenţat de propriile trăsături de personalitate, există persoane care observă doar aspectele negative, doar lucrurile grele care se pot întâmpla, în timp ce altele se orientează spre partea plină a paharului, privind perioadele de schimbare ca pe oportunităţi.

Perioada dintre pierderea unui loc de muncă şi găsirea unuia nou este un exemplu de tranziţie, experimentată de-a lungul vieţii de cei mai mulţi dintre noi.

Ce se întâmplă în perioada de şomaj?

Perioada de şomaj se caracterizează prin schimbarea statutului unei persoane, schimbarea situaţiei financiare şi a stilului de viaţă, dar şi a sistemului relaţional al acesteia. Pentru a-şi putea simplifica trecerea printr-o perioadă de şomaj, fiecare persoană şi-ar putea analiza situaţia şi stabili comportamente şi modalităţi viitoare de acţiune. În acest sens, principalii factori pe care şomerul trebuie să îi ia în considerare sunt: cauza care a provocat pierderea locului de muncă, durata pe care se întinde acest eveniment, perioada în care are loc acesta, existenţa unor experienţe similare în trecut, dar şi influenţa altor factori de stres în viaţa sa.

Identificarea şi clarificarea cauzei care a dus la instalarea tranziţiei este importantă. În cazul şomajului, persoana respectivă trebuie să înţeleagă motivul pentru care a rămas fără un loc de muncă. Motivele pot fi interne sau externe. De exemplu, politicile de disponibilizare ale companiilor sunt factori externi care nu pot fi controlaţi de către angajaţi. Există însă şi situaţii în care angajatul poate influenţa disponibilizarea sa prin manifestarea anumitor comportamente neadecvate. De asemenea, perioada de şomaj poate fi urmarea deciziei unei persoane de a renunţa la un anumit loc de muncă din diverse motive personale (îşi doreşte să încerce ceva nou, planuieşte să se mute în alt oraş, are dificultăţi în realizarea sarcinilor sau în relaţionarea cu ceilalţi colegi ş.a.).

În prima situaţie (disponibilizarea), şomerul va putea analiza situaţia pieţei muncii în sectorul/domeniul său de activitate în zona în care este dispus să se deplaseze. De asemenea, o sugestie ar mai putea fi luarea în considerare a unei reconversii profesionale, în cazul în care situaţia pe piaţa muncii este dificilă pentru profesia pe care o are în acel moment. Procesul poate fi continuat cu informarea privind ofertele de formare profesională continuă disponibile la momentul respectiv pe piaţă, în funcţie de propriile valori şi caracteristici.

În cea de-a doua situaţie, în care o persoană rămâne fără un loc de muncă din motive personale, este important ca aceasta să îşi analizeze comportamentul, să identifice aspectele pozitive  care o caracterizează, dar şi pe cele pe care şi le-ar putea îmunătăţi pe viitor pentru a-şi dezvolta viaţa profesională.

Durata pe care se întinde perioada de şomaj este de asemenea, importantă. Atunci când aceasta se prelungeşte, există mari posibilităţi ca şomerul să îşi piardă din energia necesară căutării unui loc de muncă. Existenţa unor alte perioade de şomaj în trecut reprezintă un alt aspect pe care persoana aflată în căutarea unui loc de muncă trebuie să îl ia în considerare. Dacă au existat, este important de analizat cum s-au petrecut acestea, cum s-au finalizat, ce comportamente a adoptat persoana respectivă în acele momente, ce ar fi bine să repete acum, ce ar putea schimba pentru a nu prelungi şomajul. În cazul în care persoana este pentru prima oară în situaţia unui şomaj, o posibilitate ar fi ca aceasta să observe persoanele pe care le cunoaşte şi se confruntă cu aceeaşi problemă, să le analizeze acţiunile întreprinse şi să îşi stabilească un plan de acţiune pentru a susţine propriul proces de căutare a unui loc de muncă.

Toate aceste puncte de analiză a perioadei de şomaj reprezintă un exerciţiu care are rolul de a determina persoana care a rămas fără ocupaţie să fructifice această perioadă, că caute de lucru în mod organizat. După ce va analiza aspectele meţionate, aceasta va planifica ce domenii, respectiv locuri de muncă prezintă interes pentru sine, care vor fi căile prin care va căuta şi cât timp va aloca zilnic pentru această activitate.

You can leave a response, or trackback from your own site.

Lasa un comentariu:

Powered by WordPress | Designed by: free wp themes | Thanks to hostgator coupon code and cheap hosting